A fost tachinat și lovit cu pietre: Cum arată acum băiatul-tortuga
Columbianul Didier Montalvo a fost întotdeauna un paria. 🥹 Ceilalți copii evitau să se joace cu el și îl tachinau, numindu-l „băiatul-tortuga”. Și nu era din cauza vitezei sale. 😮 Pur și simplu, pe spatele lui creștea un puf imens care semăna cu carapacea unei țestoase. 😵💫 Dar după câțiva ani a fost operat și acum arată așa 👇
Totul a început cu pete pigmentare mici care au apărut încă din copilărie.
La vârsta de șase ani, petele au început să se transforme într-o protuberanță ciudată, iar curând dimensiunea acesteia a crescut semnificativ, acoperind 40% din corpul băiatului.
Pe măsură ce formațiunea creștea, Didier a început să aibă dificultăți în mișcare. Protuberanța nu doar că-i restricționa mișcările, dar adăuga și greutate suplimentară, ceea ce îngreuna activitățile fizice obișnuite.
Când mama băiatului, Luz, a consultat în sfârșit medicii, diagnosticul a fost grav: Didier avea un neav melanocitar congenital, o boală genetică rară care afectează doar 1% din populația lumii.
Medicii au avertizat că, fără intervenție chirurgicală, tumora ar putea deveni malignă. Totuși, costul operației era prea mare pentru familie, iar mult timp nu își permiteau tratamentul necesar.
Pe lângă problemele medicale, Didier se confrunta cu discriminare severă din partea colegilor și chiar a adulților. Era tachinat, evitat și uneori i se aruncau pietre.
Oamenii din satul său credeau că aspectul său era rezultatul unor forțe malefice și o acuzau pe mama băiatului că l-a conceput în timpul lunii pline. Acest lucru l-a făcut pe Didier să fie complet izolat, iar chiar și mutarea într-un alt sat nu a schimbat situația.
Totul s-a schimbat în 2012, când renumitul chirurg britanic Neil Bulstrode a aflat despre problema lui Didier.
A decis să-l ajute gratuit și a călătorit în Columbia pentru a efectua operația. Medicii au reușit să îndepărteze cu succes formațiunile, iar viața băiatului s-a schimbat radical.
Acum poate duce o viață normală, iar oamenii din satul său, văzând îmbunătățirile, l-au acceptat în sfârșit, oferindu-i posibilitatea de a merge la școală și de a socializa cu ceilalți copii.
Povestea lui Didier este un exemplu de cum se pot depăși chiar și cele mai dificile obstacole și de a-ți recăpăta demnitatea umană.
