😱 O elevă i-a oferit învățătoarei o cutie ciudată, ceea ce a stârnit râsete în clasă. Dar când a deschis-o, toată lumea a amuțit.
„Încă unul dintre acei copii care n-au nimic de oferit…” Învățătoarea a luat cutia cu un gest obișnuit, pregătită să mulțumească politicos și să o pună pe catedră. 😲 Dar privirea băiatului — nervoasă, dar plină de speranță — a făcut-o să se răzgândească. A decis să o deschidă imediat.
De îndată ce a desfăcut ambalajul și a ridicat capacul, întreaga clasă a tăcut. Toți elevii au încremenit în bănci, urmărind uimiți ce se întâmplă. Învățătoarea s-a uitat surprinsă la băiat… Continuarea în primul comentariu 👇👇
La finalul anului școlar, elevii clasei a șaptea au organizat o mică petrecere pentru a-i mulțumi învățătoarei. Flori, pachete colorate și felicitări umpleau sala. Printre toți, era și un băiat retras, ignorat de cei mai mulți zi de zi, care s-a apropiat timid.
Deși era inteligent, notele i-au scăzut brusc după ce mama lui s-a îmbolnăvit grav anul trecut și a murit curând după aceea.
Cu un zâmbet timid, i-a întins o cutie mică, împachetată stângaci. Câțiva colegi au chicotit: „Un alt cadou direct din sărăcie…”
Învățătoarea era pe punctul de a pune cutia deoparte fără să o deschidă, dar expresia băiatului — pe jumătate neliniștită, pe jumătate încrezătoare — a făcut-o să se răzgândească.
A rupt ambalajul și a deschis cutia. A urmat o liniște deplină. Înăuntru era o brățară veche, decorată cu pietre, și un flacon mic, aproape gol, de parfum.
„A fost a mamei mele,” a murmurat băiatul. „M-am gândit că poate ați vrea să-l păstrați…”
Câțiva elevi au râs în șoaptă.
Dar învățătoarea și-a pus brățara la încheietură și și-a pulverizat puțin parfum pe rochie.
„Miroși exact ca mămica,” a spus băiatul cu ochii în lacrimi.
„Un parfum delicat, nu-i așa, copii?” a răspuns ea zâmbind.
Din acea zi, totul s-a schimbat. Învățătoarea a început să-l sprijine mai mult, să-l ajute după ore, iar notele lui s-au îmbunătățit treptat. Dar cel mai important — a învățat să aibă încredere în el.
